Apare
destul de des prin reviste deplângerea reducerii interesului
pentru lectura la vârstele tinere si nu doar. Este o realitate
incontestabila, dar nu trebuie deplânsa, ci constatata si
analizata fara prejudecati. Daca, aproape cinci decenii, în
România (si-n "lagarul socialist", asemenea), cartea
era un refugiu în alte universuri decât acela al mizerabilului
cotidian (material si ideologic), iar primii cinci-sase ani din
deceniul zece al secolului trecut au înregistrat un boom pe
piata cartii, acum lucrurile încep sa se aseze pe un fagas
al normalitatii. Al unei normalitati pe care, desigur, personal,
n-o iubesc, dar, n-am încotro, trebuie s-o iau ca atare, fara
furii si patimi sentimentaloide. Vremea tirajelor de zeci de mii
sau sute de mii de exemplare a trecut. Asemenea si vremea cartilor
obtinute de sub tejghea. Normalitatea de care vorbeam mai sus nu
este o inventie, este rezultatul unui proces firesc. Influentat,
desigur, si de factori particulari, locali, dar cu extindere mondiala
de fond. A fost constatata de multa vreme dependenta omului de imagine
si saltul intelectual care trebuie facut pentru abstractizare, catre
semn. Litera însasi deriva dintr-o imagine simbolica. Secolul
XX a adus hrana noua acestei dependente. În locul desenului
de pe peretii pesterii, avem imaginile în miscare de pe micul
ecran al televizorului. El este comod de accesat si omul e condamnat
la cautarea comoditatii, indiferent ce sens dam notiunii. (Un specialist
canadian în mass-media numea televiziunea "instrument
al leneviei casnice".) Extinderea (explozia) divertismentului
si promovarea sa agresiva complica si mai mult lucrurile. Mereu
mai putini par a fi aceia care nu pierd nevoia de text, nevoia de
imaginatie libera, pâna la urma. Unii, multi, se desprind
spre sisteme mai complexe, mai abstracte, cu un grad mai mare de
virtualitate. Exista, de exemplu, azi, o multime de reviste culturale
on line, multe reviste tiparite uzeaza si de media electronice pentru
a ajunge la cititor, fie gratuit, fie contra unei taxe modice. Marile
enciclopedii universale pot fi accesate pe internet. Vaicareala
care se mai aude despre scaderea interesului pentru lectura nu este
pe de-a-ntregul argumentata, atâta vreme cât se cantoneaza
în prejudecata exclusivista a suportului de hârtie.
Sunt destui aceia care îsi arhiveaza scrierile (si) pe o discheta
sau pe un CD, îsi fiseaza si ordoneaza informatiile în
acelasi mod, pentru a fi accesate mai rapid si dupa mai multe criterii.
Oamenii n-au pierdut magia lecturii. Se schimba (asa cum s-a mai
întâmplat de atâtea ori în istoria omenirii!),
încet, dar sigur, suportul. Poate, înca, zeci, sute
de ani Cartea în sensul clasic va exista. Apoi, se va citi
pe monitorul computerului (sau cu ochelari inteligenti conectati
la acesta) ori se va folosi, în tren, în tramvai, e-book,
un fel de carte de buzunar electronica mult mai încapatoare.
Magia imaginii nu va distruge magia lecturii, o va potenta doar.
Aceasta din urma a învins demult, atunci când desenul
a devenit ideograma si, apoi litera, semn. Si semnul a câstigat
în abstractizare, asadar, în magie.
Florin
DOCHIA
|