Apare destul de des prin reviste deplângerea reducerii interesului pentru lectura la vârstele tinere si nu doar. Este o realitate incontestabila, dar nu trebuie deplânsa, ci constatata si analizata fara prejudecati. Daca, aproape cinci decenii, în România (si-n "lagarul socialist", asemenea), cartea era un refugiu în alte universuri decât acela al mizerabilului cotidian (material si ideologic), iar primii cinci-sase ani din deceniul zece al secolului trecut au înregistrat un boom pe piata cartii, acum lucrurile încep sa se aseze pe un fagas al normalitatii. Al unei normalitati pe care, desigur, personal, n-o iubesc, dar, n-am încotro, trebuie s-o iau ca atare, fara furii si patimi sentimentaloide. Vremea tirajelor de zeci de mii sau sute de mii de exemplare a trecut. Asemenea si vremea cartilor obtinute de sub tejghea. Normalitatea de care vorbeam mai sus nu este o inventie, este rezultatul unui proces firesc. Influentat, desigur, si de factori particulari, locali, dar cu extindere mondiala de fond. A fost constatata de multa vreme dependenta omului de imagine si saltul intelectual care trebuie facut pentru abstractizare, catre semn. Litera însasi deriva dintr-o imagine simbolica. Secolul XX a adus hrana noua acestei dependente. În locul desenului de pe peretii pesterii, avem imaginile în miscare de pe micul ecran al televizorului. El este comod de accesat si omul e condamnat la cautarea comoditatii, indiferent ce sens dam notiunii. (Un specialist canadian în mass-media numea televiziunea "instrument al leneviei casnice".) Extinderea (explozia) divertismentului si promovarea sa agresiva complica si mai mult lucrurile. Mereu mai putini par a fi aceia care nu pierd nevoia de text, nevoia de imaginatie libera, pâna la urma. Unii, multi, se desprind spre sisteme mai complexe, mai abstracte, cu un grad mai mare de virtualitate. Exista, de exemplu, azi, o multime de reviste culturale on line, multe reviste tiparite uzeaza si de media electronice pentru a ajunge la cititor, fie gratuit, fie contra unei taxe modice. Marile enciclopedii universale pot fi accesate pe internet. Vaicareala care se mai aude despre scaderea interesului pentru lectura nu este pe de-a-ntregul argumentata, atâta vreme cât se cantoneaza în prejudecata exclusivista a suportului de hârtie. Sunt destui aceia care îsi arhiveaza scrierile (si) pe o discheta sau pe un CD, îsi fiseaza si ordoneaza informatiile în acelasi mod, pentru a fi accesate mai rapid si dupa mai multe criterii.
Oamenii n-au pierdut magia lecturii. Se schimba (asa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori în istoria omenirii!), încet, dar sigur, suportul. Poate, înca, zeci, sute de ani Cartea în sensul clasic va exista. Apoi, se va citi pe monitorul computerului (sau cu ochelari inteligenti conectati la acesta) ori se va folosi, în tren, în tramvai, e-book, un fel de carte de buzunar electronica mult mai încapatoare. Magia imaginii nu va distruge magia lecturii, o va potenta doar. Aceasta din urma a învins demult, atunci când desenul a devenit ideograma si, apoi litera, semn. Si semnul a câstigat în abstractizare, asadar, în magie.

Florin DOCHIA